Statiunea Baile Herculane

Statiunea Baile Herculane este una dintre cele mai vechi statiuni balneare ale lumii, cu o vechime atestata documentar de peste 1848 de ani.

Statiunea Baile Herculane este integrata in Parcul National Valea Cernei – Domogled, si are o pozitie deosebit de pitoreasca. Asezarea ei atractiva pe fascinanta vale a Cernei, la o altidudine de 160 m, pe aceiasi paralela cu Nisa si Venetia, ii confera un climat agreabil, cu influente mediteraneene. Originea Bailor Herculane se intinde pe o durata de aproape doua milenii. Atestarea documentara a statiunii dateaza din anii 153 e.n., fapt consemnat intr-o tabula votiva din bai : ”Zeilor si divinitatilor apelor, Ulpius Secundinus, Marius Valens, Pomponius Haemus, lui Carus, Val, Valens, trimisi ca delegati romani sa asiste la alegerea in calitate de consul a fostului lor coleg Severianus, intorcindu-se nevatamati, au ridicat acest prinos de recunostiinta…”. In perioada civilizatiei romane, statiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de atractie pentru aristrocatia Romei antice. Impresionati de exceptionala putere tamaduitoare a apelor sacre de pe Valea Cernei, romanii sositi in Dacia le-au inchinat un adevarat cult balnear sub semnul tutelar al lui Hercules.

Situata pe Valea Cernei, la 5 km de principala artera rutiera ce leaga vestul tarii de Bucuresti – D.N. 6 (E70) si calea ferata internationala Bucuresti – Timisoara – Moravita, statiunea este accesibila si pe calea fluviala a Dunarii, fie dinspre est : Sulina – Galati – Drobeta Turnu Severin – Orsova, fie dinspre vest : Viena – Budapesta – Belgrad – Orsova. Aeroporturile cele mai apropiate se afla la Caransebes si Timisoara (aeroport international).

Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 – 2004) neintrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea ”bailor”, a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care : imparatul Iosif al II-lea , imparatul Francisc I si imparateasa Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind ”ceea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar imparateasa Elisabeta – pasionata, indragita, distincta, si armonioasa Sissi – scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incintatoare. In statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu anul 1922.

Existenta neantrerupta de doua milenii a statiuni Baile Herculane a fost favorizata de eficacitatea miraculoasa a izvoarelor termale, dar si de pitoreasca asezare a statiunii intr-o vale adapostita de munti, de o frumusete aparte. Dotarea tehnico – edilitara de prim rang la un confort de inalta tinuta si bogata diversificare a metodelor de tratament de la cura balneara clasica la diverse metode de fizio si electroterapie, masaje, acupunctura, etc. au conferit acestei statiuni un inalt grad de atractivitate. Statiunea Baile Herculane are o clima cu influenta mediteraneana. Temperatura medie anuala este de 14°C (in medie 22°C in iulie; in medie 1°C in ianuarie). Precipitatii anuale sunt medii de 750 mm. Baile Herculane au ierni blande, veri racoroase, primaveri sosite timpuriu si de scurta durata, toamne lungi si un aer puternic ionizat (2000 ioni negativi pe cmc). Presiunea medie atmosferica este de 750,6 mb. Vanturile dominante sunt cele de sud, viteza lor medie este redusa: 1,6 m/s. Compozitia resurselor balneare : ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, usor sulfuroase, cu o mineralizare intre 0.5 – 2.6 g/l si o temperatura intre 38.5 – 53.5°C; ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare intre 0.6 – 3.5 g/l si o temperatura intre 46 – 56°C; ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate si sulfuroase cu o temperatura ce atinge 62°C si o mineralizare intre 3,87 – 7,93 g/l. O caracteristica a apelor minerale este ca ele contin hidrogen sulfurat in mare concentratie (pana la 60 mg/l).

Afectiuni ce se trateaza la Baile Herculane :reumatisme degenerative, spondiloze, artroza, poliartroze, reumatisme articulare (tendinoze, periartrita scapulofemurala), redori articulare post traumatice, recuperare postoperatorie ( dupa fracturi, entorse, luxatii), pareze, paralizii, diabet zaharat, hiperlipemii, boli respiratorii, cardiovasculare, boli profesionale (silicoze), boli ginecologice, ORL, boli dermatologice, afectiuni oculare. Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer in faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii, boli acute, tumori, sarcina, epilepsie, sindrom hemoragic. In prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerala, insirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km. Au fost executate mai multe foraje hidrogeologice, obtinandu-se astfel sporuri importante de debite (peste 4000 m3 in 24 de ore). Izvoarele de la Baile Herculane au o radioactivitate ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore. Principalele izvoare: izvorul artezian Maria (azi Neptun) – 54 °C, Elisabeta (azi Diana) – 55 °C, Hebe - 41 °C, Ileana (azi Apollo 1) – 46 °C, Iosif – 54 °C, Hercules – 67 °C, Hygeea - 48 °C. Aeroionii pot actiona asupra organismului in doua moduri: fie patrunzand in plamani o data cu aerul inspirat, fie prin actiunea directa asupra pielii. In toate cazurile de tratament cu ioni negativi s-a constatat o ameliorare a starii generale a organismului. Se regleaza hipertensiunea, tulburarile endocrine, iar durerile de cap si insomniile sunt pozitiv influentate de aeroionizarea statiunii (2000-2500 ioni negativi/cm3/s). Tipuri de proceduri: hidroterapie, electroterapie, masaj, recuperare functionala, cultura fizica medicala, acupunctura. Capacitatea de cazare este de peste 4000 de locuri in hoteluri clasificate (Roman, Cerna, Afrodita, Diana, Minerva, Domogled, Dacia, Hercules), 800 locuri in pavilioanele din centrul istoric, recent renovate (Apollo, Decebal) – majoritatea au baze proprii de tratament si dotari la cele mai inalte standarde. De asemenea, in statiune si pe Valea Cernei exista un numar insemnat de pensiuni agroturistice.

Vedere veche din Baile Herculane

Lacul Gilau

Lacul Gilau este un lac de acumulare care s-a format in urma construirii barajului in anul 1972. Este situat pe raza comunei Gilau, jutetul Cluj, la o altitudine de 422,25 m.

Se afla la contactul muntilor Gilaului cu dealurile periferice, pe raul Somesul Mic in aval de confluenta raurilor Somesul Cald si Somesul Rece.

Are un volum de 3,73 milioane metri cubi de apa, o suprafata de aproximativ 70 ha, adancime mica (maxima masurata a fost de 9 metri, in dreptul prizei de captare a apei potabile).

Lacul Cincis

Lacul de acumulare Cincis se gaseste in Muntii Poiana Rusca, la circa 10 kilometri de municipiul Hunedoara, intr-o zona de un pitoresc aparte care atrage mii de turisti. Lacul de acumulare a fost amenajat pe amplasamentul satului Cincis, in anul 1962, cand au fost stramutate peste 800 de familii. Cand nivelul apelor este scazut, in coada barajului se mai vad inca ruinele fostei biserici, atestata documentar in 1360, care a fost inghitita de ape. 

Lacul Cincis este o amenajare cu suprafata de 867 ha. Este gazduit de un pitoresc deosebit si atrage multi turisti. Pe malurile lui, au aparut numeroase cabane si hoteluri particulare existand conditii de cazare si distractie pentru dorinta fiecaruia. Recunoscut ca zona de agrement cautata de turisti, mai ales pe perioada verii, Lacul Cincis ascunde legende si povesti spuse de localnici cu patima. Misterios si pitoresc, acest lac de acumulare te cucereste iremediabil. Fie ca vrei sa te scalzi si sa te bronzezi, fie ca vrei sa pescuiesti sau pur si simplu sa lenevesti in natura, Lacul Cincis este un loc ideal. Se gaseste la vreo 10 kilometri de Hunedoara, pitit in Muntii Poiana Rusca, fiind inconjurat de o sumedenie de case de vacanta si pensiuni. In apropierea lacului se afla orasul Teliuc si satul Cincis-Cerna. In zona actualului lac de acumulare a existat (pana in 1954) o valoroasa biserica, monument deosebit de important pentru arta medievala romaneasca. Construita in sec. XV, ea prezenta un plan dreptunghiular, cu absida decrosata poligonala, cu unghi in ax. Satul Cincis dateaza din jurul anului 1300, numele asezarii fiind, se pare, dat de cei cinci insi care au intemeiat satul, facandu-si aici cinci case. Exista o istorioara care spune ca cei cinci intemeietori (bunicul, fiul si trei nepoti) erau luptatori viteji, care l-au salvat pe imparatul lor din prinsoarea turcilor, intr-o lupta data la locul numit astazi Poiana Turcului. Drept urmare, ei au primit ca rasplata plaiul Cincis. Faptul ca apele lacului de acumulare au inghitit satul Cincis, doua biserici – dintre care una atestata documentar in 1360 – si cimitirele asezamantului au dat nastere unor legende despre furia spiritelor celor morti care bantuie locul. Aceste istorioare spuse de localnici au facut ca Lacul Cincis sa capete si supranumele de “Lacul blestemat“. Ziarele au vorbit in mai multe randuri despre aceste legende. Cotidianul “Libertatea” a publicat un amplu reportaj despre “Lacul blestemat“, aducand in prim plan istorisirile localnicilor. Drumul de acces: la aproximativ 13 km de municipiul Hunedoara. Soseaua porneste din Hunedoara si inconjoara aproape tot lacul. Dinspre statia de cale ferata: gara Hunedoara iar de aici cu microbuze/autobuze regulate inspre localitatea Toplita.     

Cale de acces. DJ 687 D, ce leaga minicipiul Hunedoara de Comuna Toplita si Lunca Cernii de Jos, trecand pe malul drept (in directia de curgere a raului Cerna) al lacului de acumulare Cincis - Cerna, de-a lungul zonei de agrement . Distante fata de municipiile judetelor invecinate : Teliucu Inferior - Tg.-Jiu:171 km, Teliucu Inferior - Drobeta-Turnu Severin: 254 km, Teliucu Inferior - Timisoara : 181 km, Teliucu Inferior - Arad :197 km, Teliucu Inferior - Alba Iulia : km ;

Test postare pe domeniu

Articol domeniu.